Tremurand de nervi in 1 zi din an
ianuarie 1, 2008 at 10:22 am (caracter, social) (caracter, Lucy, PC, suferinta)
sunt deranjat in mai multe sensuri decat unu, deci exista mari sanse sa iasa ceva fie bun, fie amuzant. Prima zi din anul 2008 primele impresii: imi vine sa ma imbat sa am o giganta mahmureala si bag o meldie house care inceppe cu un tipet. Nivel sonorului 90% si alerg prin casa (am 3 camere, deci am unde) tipand isteric si injurand de durere. poate asa o sa ma invat minte. De mic am ales sa urasc rasa umana tocmai din cauza egoismului, narcisismului, tendinta mare din nastere de a face rau altora, sadismul tratat cu zambetul pe buze, indiferenta fata de suferinta altora, placerea nebuna de a da comenzi altora, de teribilismul complet idiot si foarte raspandit printre tineri nici nu mai incep, de lipsa total sau in mare parte – a responsabilitatii. Ma miram de nu am murit pana acum fie din prostie propie sau razbunarea unui tocilar maltratat. Asta pana am ajuns sa ii cunosc: oameni ce fac parte din vechea garda a umanitatii, clasicii, diferiti de restul prin alegerile pe care le-au facut de alungul timpului. Ei contrabalanseaza prostia intreagii lumi, ei dau speranta spre un viitor in care poti zambi sincer, ajuta cei care merita ajutati, indruma pe cei pierduti, ei au devinit exemple demne de urmat, ei sunt motivul pt care am incetat sa urasc, datorita lor am ajuns sa caut sa inteleg lumea din jurul meu, sa gasesc motivatia actiunilor, des pur animalica. Si vreau sa folosesc acest blog drept scuza ca sa le multumesc, restul sunt doar detalii petru ca oamenii in general sunt incapabili sa asculte un sfat sau o ideea daca nu o simt pe pielea lor sau nu pot filtra prin experientele prin care au trecut. Sunt deranjat pt ca de mult ma deranjeaza o vorba (adevarul doare) : lucrurile sunt mereu simple, dar avem marele talent de a le complica mult. Un alt motiv este faptul ca am realizat despre mine un fapt cel putin ingrijotor, legat de pacea mea interioara, cam imi scapa usor dar sigur, o pierd si cu ea rabdarea si un eu fara rabdare implica un eu fara diplomatie si un eu fara diplomatie este un lucru groaznic pt cei din jurul meu pentru ca eu sunt un om care este atent la detalii. Nu mai am splina si ma sacaie tare faza asta pentru ca am inceput sa se intample lucruri ce inainte nici nu banuiam ca exista asa ceva: imi SIMT intreg corpul diferit, ma uit la mainile mele si nu le mai recunosc, ma asculta, dar parca nu mai au forta spirituala dinainte, obosesc des si daca ma fortez sa imi depasesc limitele fizice ma opreste inima, nici nu vreau sa aflu ce se intampla cu mine la un impact abdominal, a inceput sa ma afecteze frigul, mai ales ca inainte faceam baie in Dunare la prima cadere de zapada, acum abia suport frigu ocazional din casa. Inca mai caut solutii. Ma mai enerveaza faptul ca desi am ajuns la un total alt nivel de indiferenta inca nu sunt in stare sa pocnesc cu intrebari personale care ma sacaie rau de tot, astept ca sa ma enervez intr-o zi si sa devin un minigun(arma cu multe tevi) verbal si sa va ucid psihologic pe majoritatea dintre voi. Ma enerveaza ca sunt incapabil sa mai zic si sa simt ‘Te iubesc’ altora decat prietenilor mei vechi si sorelei, care si-au dovedit reciprocitatea acestui sentiment. Nu mai pot avea incredere mare in alti oameni. Nu as mai fi in stare sa suport o dezamagire asa de mare, aici imi recunosc limita. Caut solutii. Ma deranjeaza enorm oamenii nehotarati, care vor mai multe si nu merita, ma enerveaza innocenta minciunilor si indiferenta cu care sunt spuse. Ma deranjeaza si mai mult cand imi dau seama de ele. Minciuna este un mare semn de slabiciune, reprezinta incapacitatea de a suporta o situatie din care nu poti iesi cu resursele psihologice detinute la acel moment. Imi pare rau sa anunt ca anul acesta voi mai renunta la inca o bucata din umanitatea mea pt a ma apuca de invatat php si ramificatiile acestuia + dau un nou sens paiunii pentru hardware impreuna cu viitorul meu comp Lucy. Am incercat viata sociala si nu pare sa prinda, mi-am acordat 5 sanse si toate au dat gres, asa ca mi-a ramas doar lumea IT. Ca sa nu fie un blog negativ va spun ca exista un lucru bun in orice problema, asta pentru a avea motivatia necesara in rezolvarea ei. Va multumesc ca imi sunteti prieteni si va doresc perspicacitate, sanatate, puncte la IQ si un partener de viata demn de voi. :* – luv u nigga’s.
