Sirshinda’s view of all

De doua minute si ceva maruntis la secunde ma cautam in buzunare dupa o bacnota de 10 lei pt el. Pe bordul lui erau etalate:stickul de memorie, fesul meu, un lacat, niste monezi de 50 de bani, o oferta de componente de calculatoare, o chitanta de la supermarchet, una bucata pachet servetele umede si ceva scame. El avea un zambet care incerca a fi intelegator, ma privea pe mine apoi componentele de PC ce depaseau zece milione si sunt sigur ca pur si simplu nici lui nu-i venea a crede ca nu am bani de taxiu. Dar eu ii aveam, dar deja imi incoltise ideea ca poate mi i-am bagat inconstient in fund ca nu-i gaseam. Cand in sfarsit sa cedeze tipu si sa zica: “Lasa mi-ai dat niste sfaturi bune de achizitie in domeniu si considera ca suntem chit.” se intampla minunea: in buzunarul cu numar de bon 9 la cautare din capstuseala interioara(ca sunt doua) gasesc banii. Si in cuvintele inteleptului baietas de cartier : Dau si fug.

Cand urmeaza sa fac investitii in domeniul IT detaliile gen producator, distribuitor, setari, raport pret/performanta, review pe net si pareri de la oameni care deja au cumparat imi ocupa atentia majoritara, devin obsesiv si pierd sensul prioritatilor in viata. Asta realizez cand urc scarile si caut motivul pt care sunt ametit de nervi, foame, sete si somn. Noroc ca s-au inventat pereti pt betivi si balustrada pt copii mici sa nu cada de la etaj, deci ma pot harai de perete pana sus sau pot merge in branci…imi place cand viata ofera variante.

Sus hranesc pitbulul moldovenesc (matza mea) si ma bag in camera mea cu sacosele in mana stanga, o surubelnitza in mana dreapta si un ranjet larg pe fata. Un pic de chillout music si incepe modificarea realitatii relative a unei minti jumate adormita. 10 min mai tarziu ma uit in jurul meu si ma incearca un sentiment de vinovatie pt ca ceva a mers oribil de rau… in jurul meu numai bucati de carton, plastic, cabluri, placa de baza pe dulap, aia video pe monitorul de sub masa(cel putin asta are logica) si eu in mijlocul camerei in fata unei carcase goale cu un cooler de p4 dual core CAUTAND NAIBII PROCESORUL!!!! alte 10 min si doi pampershi mai tarziu ajung la un alt moment de neuitat din viata mea: stateam paralizat in fata calculatorului aproape asamblat constientazand faptul ca am distrus 6 milioane in 20 de min si tot ce facusem era sa apas pe primul bracket (brat de strangere intre coolerului si pl de baza) cand se aude o pocnitura foarte ingrijoratoare, apas pe a 2 iar , ma sperii si apas si pe a 3 si din nou pochhh ingrozit ai ceva ca la un film de groaza pe intuneric si pe timp de furtuna apas si ultimul bracket. “Im never gonna have children!” era singurul gand care imi trecea prin cap din cauza socului. Caut pe net, gasesc alti panicati ca mine, aaaaa, e normal sa faca asa. Fuking p4 cooler system giving me a heart attack and taking away my unborn children. Booon… dupa ce montez pl video care e mai lunga ca decat latimea placii de baza ajung la concluzia ca imi lipseste o alimentare suplimentara pt ea. ink un drum in centru si se rez problema, nimic de zis important doar ca m-am imprumtat de la Ady cu 1 leu pt ca din toti banii care ii aveam azi dimineta ramasesem doar cu 6 mii de lei vechi.

Ce nu am mentionat e ca dragul meu ozn in dezvoltare, desi performant, nu are nici macar un cdrom amarat, asa ca scormonesc prin micul depozit de componente care este debaraua mea, gasesc unul, mai iau unul de la ady si ne apucam de treaba cu inst sistemului de operare. Apas buton hardu porneste, ventilatoru sursei porneste, monitoru nu se aprinde, ventilatorul de pe procesor nu se invarte nici el si marian cu spume la gura o da in balbaiala: ce ce ce ce p..a mea mai are acum. apas buton din sa sting, ma gandesc ca peretii varuiti nu se asorteaza cu cu rosu sangeriu, dar odata inchegat se va merge foarte bine cu parchetul si ma mai linistesc. Calm si cu ideea ca o garantie de 3 ani implica un produs stabil si rezistent analizez problema. Cand un neuron se vede in zare cu o pancarda foarte mare pe care atat scria: smart fan control. La monitor si mai simplu: in graba de a vedea daca o placa de baza cu gaura in ea ink mai merge am uitat sa il bag in priza. Apas merge, instalez si merge.

Totu-i bine cand se termina cu bine si nu arunci cu banii in vant. Nu incerc sa dau explicatii sau sa gasesc scuze pt viciul meu. Ma ajuta, imi da stabilitate in viata, e o metafora, un ideal in gandire, un intreg univers a caror posibilitati tind spre infinit si dupa cum am spus mai sus imi place cand viata ofera variante ce ne determina sa luam decizii si sa ne definim ca persoane individuale. Ea este Lucy.