Sirshinda’s view of all

Blurred vision of an disturbed man

Ce vreau?

Este o melodie de la o trupa care are tendinta de a ma sacai - Placebo - Protect me from what i want…melodie bazata pe ideea “be carefull of what you wish for it might just come true.”, care la randul ei se bazeaza pe felul cum diavolul iti indeplineste dorintele, numai
ca adauga de la el unul sau mai multe elemente care sa te “arda”(are si el o reputatie de
tinut, cum naiba sa te faca el fericit). Ca sa fiu mai explicit sa nu credeti ca este o
banalitate ceea ce zic:cand iti doresti ceva pt care nu ai muncit, pt care nu ai sacrificat
ceva se va intampla cel putin 2 lucruri: 1 - nu vei fi in stare sa apreciezi ceea ce ai
primit si 2 acel lucru iti va aduce numai probleme. Ambele au aceeasi cauza: In lume este imperativ existenta unui echilibru.Dar daca se va intampla sa dai de dracu :D sau de vreo lampa tine minte 2 lucruri: 1 - ” Your wish is my command!”(read carefully) - asta i-a zis genie lui Aladdin si 2: trebuie sa te pui in mintea demonului care iti indeplineste dorinta,
ca el va cauta acel “gap” in care sa isi bage elementul sa iti produca suferinta.
Am facut uriasa introducere sfidind cei mai mari ai literaturii pt a va face sa
intelegeti cat de important este pt mine si ar trebui sa fie pt voi: “Ce vreau/vrei eu?”. De
ce? Simplu: suntem rezultatul propiilor dorinte. Daca ai pasiune, resurse poti avea
rezultate si ajungi ceea ce iti doresti, dar daca lipseste unul din cele 2 elemente ajungi
o fantoma a copilului care erai.
Intotdeauna sa iti masori castigul in functie de cate ai sacrificat si ai sa sacrifici.
cel mai usor exemplu este: iti deschizi o firma=>imprumuturi(investitii), birocratie,
concurenta acerba(daca esti prost si iti alegi un domeniu vechi, cu firme care au deja
experienta), stress muult= nu iti poti permite o familie si daca tu crezi ca poti ceea ce va
rezulta va fi 1/2*dezastru; vor aparea complicatii pe ambele planuri si in cel mai fericit
caz vei esua pe cel putin unu din ele.
Am trait, am vazut, am iubit…Sa cunosc atatia oameni de succes si oameni care vor fi
de succes si ce mi-a placut ca la fiecare era diferit motivul reusitei lor si mai mult ca
toti m-au putut aprecia si m-au placut. Cand te jigneste un nimeni ar treb sa te simti ca si cum ai calca pe un snacks; auzi, simti, dar nu conteaza mergi mai departe. Dar cand te
apreciaza un om care a trecut prin viata, cult, inteligent si cu zambetul cunoasterii pe
buze…atunci poti spune: deci ceea ce am facut pana acum este bine, lets go to the next
level.
Si pana la urma ce vreau? Am ceea ce vreau (intotdeauna este bine sa incepi cu ceea ce ai intai si sa apreciezi, de nu vei pierde si ce ai), si anume: visul meu - un upgrade pe
luna la comp, un job stabil, fac parte dintro familei care imi place, prieteni care ma
cunosc, oameni care ma respecta, sanatate relativa(oricum niciodata nu esti sanatos tun), propia camera si multe variante de viitor si recent am fost ridicat la rangul de chopstick,
ceea ce mi se pare minunat si inteligent, rangul dinainte era Disturbed.
Imi place ideea de chopstick pt ca nu ar treb sa existe la singular, implicit mereu va avea
pe other chopstick fara de care nu va functiona la nivel optim.
Ce ador la ea este faptul ca ma enerveaza, ma tine in viata, nu imi amorteste sufletul
cum majoritatea au facut, imi place cum zambeste si ma priveste, ca este directa si totusi sweet, ma innebuneste miscarile mainilor. Ce bine ma simt cand o am in brate si usor, usor uit de mine si cad in vise, ador faptul ca are nevoie de mine si ca o pot ajuta, ca pot
contribui cu ceva. Rasul ei starneste zambetul meu. All in all she makes a gorgeus picture. And we make a good pair of chopsticks.

I like to make people happy, but i love to make her enjoy life.

iulie 31, 2007 Scris de sirshinda | caracter, dependenta, social | | 1 comentariu

totusi e un inceput

Am ales sa scriu si eu, lipsa talent… dar sper ca sarcasmul meu dobandit prin ani de studiu a psiholgiei umane va starni cateva zambete si ca un un mic Caragiale(vise mari am avut si io) voi reusi sa strecor in mintile voastre nebanuitore(vai deja incep) un adevar (desi exista cel putin 2…al meu si al vostru) despre ce ne inconjoara. Spun asta in speranta desarta ca veti actiona in vreun fel pozitiv sau negativ si nu veti mai stagna in visul altora. Dar ce e un blog fara umor… spunand asta sa ii dam drumu…dar la baie, bagam capu in veceu tragem apa de vreo trei ori si vedem ce iese…afara de o toaleta mai curata. Dar cum… cu umor misogin(in america (da cu “a” mic ca a pierdut mult din respect de ceva timp) sa dat cand o serie de drepturi si anume “Man Kind Rights”…2zile mai tarziu 1542 de femei au iesit in strada tipand cat le tineau gura “We want rights too!!!!”) pentru cei care nu s-au prins, e timpu sa va opriti din citit si sa reluati lectura particulara a acelor reviste de adolescenti ce educa COPII din ziua de azi ce intreaba:”Daca ma masturbez cu dusul raman gravida?”. Iar daca inca mai sunt fete care mai apuca aceste randuri, nu va faceti griji, veti fi razbunate …dar o sa imi ia ceva timp sa gasesc un banc cu blonzi avand in vedere ca inca mai sunt destui smecheri care incalca un proverb din nord si anume “Sa nu mergi cu mainile in buzunar iarna”,reusind de fiecare data sa imi starneasca cel putin un zambet, cand ii vad, ca niste pui de pinguini ce inca nu au deprins pozitia fundamenta pe verticala, cum cad mereu in nas, deseori, spre uimirea mea ACEASI bravi soldati ai societatii ce umbla in gasti sa nu ia bataie, detinand caini agresivi ca sa ii protejeze de…curiozitate.

Ciudat cum aceste 2 specimene (mascul p si femela p )se intalnesc si formeaza un cuplu ce supravietuieste chiar fff bine, ea ii adora muschii(da, mai ales acela) si felul cum o bate, banii cu care o cumpara, puterea intelectuala pe care o poate curma prin simpla comunicare cu celalat “creier” si el o adora pe ea, sora ei, vara, mama, matusa, bunica si de ce sa mai incerce ceva nou PE TATSU MAII.Ii adora orice forma, fie ea tare in spate, moale la piept si gol sus, o adora cand incearca ea o noua (dis)pozitie.Acesta e un cuplu din ziua de azi…dar ce ii tine impreuna…sa fie iubirea, dar ce e iubirea: EL - “Daca stie cand sa o s..a, sa taca si sa faca de mancare=> sunt indragostit si EA - puternic si tandru, nu Brad Pitt, dar fratele lui, nu marimea conteaza dar ca banii ajuta mult si si si(aici chiar citez o fata) “vreau sa fie din-ala care deschide usi”…adik ce clanta, portar la mare restaurant(lipsa de capacitati bilingve - gentalman asa-i). Asta tie si cu romantismu in ziua de azi…baietii scot fata-n oras si gata (”tre sa plateasca”).
e 12.05 si ratatii ca mine care nu beneficiaza de astfel de servicii tre sa doarma ca maine am facultate, job si aarons de facut…ne mai vedem noi…razbunarea abia a inceput.

iulie 28, 2007 Scris de sirshinda | caracter, social, umor | | 1 comentariu

nemuritor si rece

Eminescu a spus asta candva… imi amintesc cu ce pasiune am incercat sa il contrazic in mareata sa poezie si totusi se pare ca am ajuns la aceeasi idee ca a lui. Acum am inteles ce a spus un profesor de la un cernaclu de literatura: “Urasc sa citez, ucid diversitatea”. dar ca sa am un inceput la blogu acesta, ca sa ma enervez destul de mult si sa il termin am apelat la el.
Am realizat ca e mai bine sa fiu asa(daca nu te duce mintea…incearca titlul) .
Nemuritor prin idei, obiectiv fata de mai tot, aparent indiferent. Se pare ca aceasta stare ma prinde cel mai bine. Nu spun ca sunt rigid in idei, am destula flexibilitate in idei ca sa pot gasi solutii in diferitele situatii care viata le ofera viata cotidiana, colegi, prieteni pana si locul de munca(dispecer la un prov de net) unde va dati seama ca am de-a face cu tot felul de caractere. Totusi nu e flexibilitate asa de mare incat sa ma indrept unde bate vantul, ceea ce ar dovedi o persolitate slaba, mai mult as spune ca ma incapatanez sa contrazic pe cineva ce imi contesta un fapt binecunoscut de mine. Pe lanaga asta mai am o manie de a lua “vorbe din batrani lasate” si sa gasesc hibe, apoi eu nu pot accepta din prima o idee din prima, intai trebuie sa supravietuiasca unui filtru de intrebari, unde mai pui ca sunt si fan de Nietze, Niche, Nice sau ca in ziua de azi Nike).
Rece pt ca sunt mai eficient, oau de parca as fi o masina, dar asta e…am observat ca inteligenta nu mai e punctul forte
cand ma indrgostesc/iubesc (atentie ca e o diferenta), daca va ganditi este si logic pt ca si deoarece: cand ai nevoie de ceva, e nevoie de o idee care trebuie gandita, cand esti indragostit/iubesti ai deja (pt unii chiar ai prea mult) ce vrei si nevoile care mai raman par sau chiar sunt superficiale sau lipsite de sens(cum ar fi scoala…nu-i asa copii?). Stai intr-o stare de euforie(cat tine si asta) si creierul ia o pauza, iar “inima” si/sau hormonii preiau controlul si asa dragi prieteni apar copii pe lume … din graba :D. Daca as fi avut si eu parinti normali as fi vrut sa ii intreb “Voi v-ati iubit vreodata sau ati fost prieteni dintotdeauna?” D c se tot pierde pasiunea in relatii de lunga durata… sa fie din cauza (i)responsabilitatilor unuia din parteneri, o educare naspa asupra “cultului” iubirii sau unele persoane au mintea atat de limitata incat sa poata fi descoperita total (sau in mare parte) in cateva luni. De aceea prefer sa raman asa pana cand se va ivi o fata care sa atace cu o inteligenta/viclenie dincolo de a mea, sa ma invinga pemai multa planuri pt ca pana la urma de asta avem nevoie in viata de un inamic pe masura ALATURI de care sa te lupti mereu.
Un inamic de care sa te temi, sa il respecti, sa te faca sa te simti in viata prin sfidare, un inamic care sa isi dovedeasca
independenta fata de tine si sa te premieze de fiecare data cand o invingi si sa evolueze odata cu tine ca sa te invinga. O fiinta a carei recunoastinta te face sa arzi cu focul unui demon. Devine un aliat in problemele tale care te intrec, chiar daca nu ai sa recunosti vreodata, in a caror brate vei cauta adapost temporar pana iti revii ca sa infrunti lumea din nou.
O astfel de persoana trebuie sa aiba fiecare alaturi nu un(o) las(a) care la eventuala despartire sa se autodistruga social, spiritual sau chiar fizic dovedind inca odata cat de fragila e mintea umana, imi cer scuze ca generalizez, dar stiti bine ca asaeste, putine sunt exceptiile, daca simtiti nevoia sa ma contraziceti in legatura cu prostia umana va rog sa faceti o plimbaresinguri pe strada si sa deschideti ochii…poate va intalniti cu o exceptie si o sa ii spuneti “Vrei sa fii inamicul meu nr. 1?” Succes

iulie 28, 2007 Scris de sirshinda | caracter, dependenta | | No Comments

what drives you?!

Intai as dori sa va readuc aminte ca sunteti pe o pagina ce vorbeste despre paralele, ca as dori sa raportati ceea ce cititi aici cu viata voastra si sa urmariti gandirea si daca aveti obiectii sau completari sa “comment”-ati…de aceea se numesc paralele.
Azi/ieri, ca ma invart in jurul orei 12, am sa ma amuz ganditu-ma la o intrebare care mi-a fost pusa de un brainiac, bun prieten al meu si anume:”What drives you?” si am ajuns la cele trei paralele care deseori ne conduc viata (spun asta pt ca suntem o consecinta evenimentelor dorite sau impuse) si anume : ceea ce ne dorim; cea ce avem nevoie si ceea ce primim.
Ceea ce vrem, ce ne dorim, ne atrage si intriga, ce ne face sa ne modelam principiile si propriile reguli pt a obtine, deseori neluand in calcul ceea ce pierdem in aceasta lupta. Chiar daca sunt sanse mici si murim strangand in pumni speranta ce in ultima clipa se transforma in nisip si fuge, fuge cum au fugit anii pe langa tine si nu mai poti privi inapoi pt ca nu mai ai repere, nici un eveniment important pt toata atentia a fost directionata spre acest vis care se pierde in zorii diminetii plina de realitate, cearcaane si gust amar…unde mai pui ca mai esti si singura persoana in pat, deja incerci sa iti aduci aminte la ce etaj stai ca iti dai seama daca trebuie adoptata o pozitie anume cand te arunci sau inaltimea va rezolva totul. Daca totusi ajungi la un compromis prin faptul ca nu e ceea ce ti-ai dorit, dar merge atunci ai avut destula inteligenta sa adaugi putina apa la nisip ca sa poti sa il tii mai mult (pana se usuca din nou) si te gandesti daca un compromis ar trebui sa existe la dorinta ta sau mai bine renunti si cauti din nou, alta dilema, alt timp pierdut sau sa vorbim de experienta castigata (pozitivism in poker). Daca totusi ti-ai indeplinit visul, atunci te intreb: Cine esti acum? Ti-ai indeplint TOTUL, vei deveni lacom si vei dori mai mult, vei imparti bucuria cuu cineva aproape, iti vei cere scuze celor uitati in decursul cuceririi,mai poti spune ca esti acelasi om cu cel din urma sau macar ceva apropiat, asta te va bantui”Acum ce…..?” dupa ce vor urma o sumenedenie de cuvinte si iar o luam de la capat. Deci fericirea ta e cel mai important lucru?
Ceea ce avem nevoie e acel lucru la care va ganditi cel mai rar, deseori este diferit cu ceea ce ne dorim, desi ne mintim spunand ca sunt acelasi, in fiecare noapte sfidand pe Dumnezeu cerand lucruri pe care le putem obtine prin sine putere, dar ne e lene sau spunem ca nu putem face sau e prea greu. Daca tu crezi in echilibru e clar ca ai nevoie de opusul la ce iti doresti (ganditi putin aici) pt ca daca iti doresti fericire (cantitativ sau calitativ) intai ai nevoie de suferinta ca sa poti aprecia ceea ce iti doresti, daca esti lacom ai nevoie de lipsuri ca sa te faca sa realizezi ca ce e putin, bun si rar depaseste ceva mult, nu atat de bun si intalnit la toate dughenele, daca ai putere ai nevoie de cineva slab care nu e atat de ignorant si poate aprecia lucrurile din alta perspectiva. In concluzie este bine sa privim prin completare si/sau cu o viziune de 360 de grade, pt ca intai trebuie sa afli ce ai nevoie si apoi sa iei decizia aparent simpla:” Ce este mai important: ceea ce vreau sau ceea ce am nevoie?”
Ceea ce primim…zambesc acum pt ma gandesc la prea multe si deseori asta se intampla in cazul conflictelor de idei, zambesc. Aici intervine chaosul…cand lista nu coincide cu piata, cand cineva acolo sus se amuza pe seama noastra(apropo faceti parte din cea mai mare telenovela facuta vreodata sau e sitcom, inca se mai discuta). Nu vi s-a intamplat sa munciti pe branci si sa apara ceva “imprevizibil” si sa strice totul, mai ales aproape de sfarsit, credeti in coincidente, eu nu. Ce primim in primu rand sunt lectii, care ar trebui invatate si totusi nu se invata(gata ma fac profesor, mi se pare prea cunoscuta replica cu inv). “Dumnezeu INGADUIE ca tie sa ti se-ntample lucruri naspa” si nu ai nik de spus impotriva lui pt ca are DREPTUL si PUTEREA de a face asta, tot ceea ce poti face e sa inveti si mai ales sa APRECIEZI ceea ce ai pt ca le poti pierde oricand fara avertisment(pauza de asimilat fraza anterioara).
Cu asta fac si incheierea pt ca totul se rezuma la ceea ce POTI FACE, nu exista imposibil doar improbabil, exceptiile sunt prea putine. Si ca sa nu incheiem cu un “Hmmmm, da cum spui tu” cu o moaca de suparato-dezamagito-pontic am sa ma laud cu faptul cu care ma mandresc mult, desi este o prostie mare si nu recomand: M-am uitat la soare cu un binoclu… si ma bucur.

iulie 28, 2007 Scris de sirshinda | caracter | | No Comments

Minciuna

E opt dimineata si eu scriu un blog :). Am inceput sa ma gandesc cam mult la o fata si acum incerc sa ma
exorcizez scriind adevarul, catarisis imi trece prin cap acum desi im a little off.. Imi place tipa…dar pt caa
mereu exista un “dar” la ceva frumos, nu imi fac sperante si mintea mea mai zboara de pe fix in vreo
fantezie - “posibil viitor”- actul de a visa. Nu imi place sa visez, odata ce am vazut si simtit realitatea in
brate. Desi ar indica ca nu am o viata sociala activa, numarul meu de bloguri spune contrariul.
incepem as usual cu eterna intrebare ce indica un minim de intelingenta si anume “De ce?”. De ce
oamenii mint? Raspunsurile la aceasta intrebare ar transforma acest blog intr-un doc cu orice marime
peste un 2megabites, nu stiu cati dintre voi ati avut onoare de a citi un doc asa mare, dar va spun eu ca e
mult. Asa ca ne vom limita la cele mai des intalnite.
Primul raspuns care imi trece prin cap si e un raspuns care e legat de altele e logic acesta: Mintim
pentru ca DORIM ceva. Primele persoane care au mintit au fost Adam si Eva, de atunci in viata de cuplu s-a
schimbat …absolut nimica (un pic de umor negru). Daca asa a inceput rasa umana, ca o consecinta a unei minciuni, nu imi fac mari sperante in privinta ei. Revenind la idee, mintim pt ca dorim ceva, vrei o persoana langa tine incepi sa te minti singur ca este posibil asa ca si cum ai pocni din degete, te amuzi si te joci cu ideea asta, pierzi usor contactul cu realitatea din ce in ce mai mult si de aici apre si concluzia celor din jur :”Te-ai indragostit!!!!!”. Mintim pe altii cand ne ascundem in spatele mastilor sociale, cand
raspundem cu “Bine” la intrebarea “Ce faci?”, pt a ne scuti de discutii quasi-inutile, zambim frumos pt a nu ne arata suferinta interioara, pt a scapa de acea privire incarcata de mila ce denigreaza sufletul si demnitatea, uram mai tot ce nu intelem pt a ascunde lipsa de intelepciune. Deseori vezi pe strada oameni imbracati in tot felul de haine pt a atrage atentia, in speranta ca vor primi si ei recunoasterea ca exista, de aici si teribilismul rockerilor si hip-hoperi(auto-stopisti cum le mai spun eu), de punkeri nici nu mai zic, nu
ma leg de acesti clovni periculosi cu iq teribil de indoielnic…ba da, ei sunt intruchiparea ideii ca unde nu este inteligenta este violenta.
De ce am inceput eu blogu asta…pt ca imi place de o fata si ma scoate din sarite minciuna, urasc faptul ca fetele/domnisoarele/doamnele sunt adevarate catalizatoarea in reactia de dezvoltare a caracterului masculin, si nu numai atat, mai si modifica reactia, de asta e bine sa ai cel putin un prieten bun langa tine care sa supravegheze intreaga reactie. D e c e se minte lumea, de ce se ascund toti in vise? De ce nu lupa pt ele? Tot un prieten mi-a raspuns la intrebarea asta:”The chasse is better than the prey.” Vreau sa il contrazic, dar singura metoda e ca domnisoara prey sa se lupte cu mine mereu, am am mai vb despre asta in alt blog.
Intr-un serial era o fraza frumoasa :”In fiecare seara mergem la culcare mintindu-ne ca maine va fi mai bine/ ca el/ea ne va arata afectiunea/ ca maine voi primi premiu acela, ca maine voi eu insumi/ etc.”
Cu totii facem asta si cand nu facem asta e bine pt ca atunci suntem prea obositi de munca depusa pt a ne indeplini visele.
“Sunt o fire independenta……maaaaaaaaaama da-mi bani sa ies in oras!!!!!” nici nu va puteti inchipui de cate ori am auzit asta. Ca sa poti avea un impact asupra unei persoane, pt a putea miscca cel putin o stea din viata cuiva, trebuie sa ai ceva. De asta se tot minte, nesiguranta ca ceea ce ai nu e destul pt a induce o miscare in viata cuiva…parinti, prieteni, colegi, profesori, dusmani. De asta oameni isi mai au caini… sa aiba cui da comenzi. Dorinta de a domina. Propozitia asta ar trebui sa starneasca in voi atatea randuri cat sa va tina ocupat o zi intreaga si totusi pt multi tot ce face e..” Da, asta e problema.”. Ganditi si
va amuzati ciu prostia umana: a mea, a voastra si a tuturor, oameniii sunt amuzanti prin insusi existenta lor. Putin oameni seriosi am vazut la viata mea, in rest numai GLUME.
Generalizand sunt un tip sincer, imi place adevarul pt ca doare, adevarul starneste durere si implicit schimbare pt a scapa de disconfort, de aceea psihologic vorbind ma pot schimba relativ repede pt a ma adapta situatiei. E important sa te cunosti, nu sa te minti ca poti/nu poti…incearca si invata, nici o lectie nu e gratis. Trebuie sa stii ce te deranjeaza mult, ce poti tolera ca sa poti obtine ceva, cat de mult te poti intdoi fara a te rupe de ceea ce esti, elasticitatea ta(daca poti reveni la ceea ce ai fost odata ce actiunea asupra ta s-a terminat).
Concluzie: am vorbit abia 1,35% despre despre “de ce mintim? si minciuna in sine, nu am rezistat tentatiei de a devia de la subiect. Pana la urma ce ma fac cu tipa care imi place, pt ca intra in domeniul lucrurilor complicata, nu as vrea sa scot iar tarnacopul din debara sa imi scot inima si sa le inbim pe amandoua intr-un momentum de furie asupra faptului ca : in relatii ai dea face cu 2 minti nu doar cu una, si indifernt cat de bine te cunosti ideea de a cuprinde o alta e utopie…MASSSSSSSSSSSSA deja ma enervez. Bye si un sfat de la u patit (desi nu il ascult): NU GANDITI CAND VA PLACE DE CINEVA - ACTA non VERBA.

iulie 28, 2007 Scris de sirshinda | caracter, social | | No Comments

Te iubesc…sau nu

Este 1:33 si mort de somn incerc sa scriu un blog, la ce viteza circula gandurile acum, exista o mare sansa sa iasa ceva bun. Deseori mi se intampla sa imi pun intrebari care ma depasesc si le trimit in subconstient pentru a gasi cel putin un raspuns, preferabil mai multe. Se mai intampla ca aceste raspunsuri sa intarzie…mult, de exemplu, cazul de fata cand a intarziat vreo 4 ani. Vi se pare mult, pt un om care nu vede timpu in ani si luni, nu este, pt mine a fost cu relatie in urma si 2 generatii de placi video/3 de procesoare si un job in urma.
In ciuda titlului, intrebarea era: Care este cel mai frumos compliment spus vreodata? De ce ma intrebam eu asa ceva…lipsa de activitate inovativa intr-o lume plina de clisee. Adik nu aveam gagica, mai pe limbajul “general”. Cu totii stim ca fetele sunt adevarate maniace dupa complimente si vor multe atat cantitativ cat si calitativ si vor face mai orice: de la schimbat caracterul prin modificarea alegerilor facute spre a fi in pas cu “ceilalti” (aici ar fi un exemplu bun: IQ-ul in plina cadere pt a fi mai atragatoare fata de majoritatea masculilor+de moda nu mai vorbesc), pana la adaugare de materii straine in diferite parti ale corpului(uite unde se duce tot siliconul care ne trebuie noua in procesoarele noastre). Culmea este ca: la cat se chinue sa atraga vorbe frumoase(ca pana la urma sunt doar vorbe…asta nu intelege lumea), nu reusesc decat sa stranga tot felul de injurii, denigrari, porecle si alte lucruri nu tocmai cu caracter pozitiv(BITCH). Ele mai incearca sa recupereze din terenul pierdut cu acest neo-charm, total diferit fata de ceea ce era odinioara la superberbele curtezane(europeni) si gheishe(nu atat de europeni) starnind si mai multa valva negativa.
Pt a nu ne pierde, revenim la subiect. Acum patru ani au fost acelasi complimente care sunt si azi +/- 3 sau patru care au trecut in randul arhaismelor; mai erau citati poeti (in perioada bacalaureatului - ca doar atunci mai citea lumea), actori din diferite filme de succes, se faceau felurite analogii cu picturi, animale, insecte, plante si la cearta chiar boli incurabile si toata lumea era fericita(ma rog, cel putin unul din parteneri) + eternul “draga”, exasperant dupa al 1543-ea oara. Nu mai spun de felul cum se distrugea draga noastra limba romana cu prefixe si subfixe…aceste fiind preferatele celor cu o cultura in domeniul biologie extrem de slaba.
Presupun ca inca nu v-ati dat seama ce legatura are titlul cu intrebarea (stati linistiti…deseori se intampla ca un om sa nu is dea seama de modul in care gandesc….cateodata uit sa folosesc logica, de asta). Cu rabdare, va explic: presupunem ca avem o relatie( un caz ideal, deci ireal) cand doua persoane( preferabil de sex opus, dar nu fac discriminari , se poate si FATA cu FATA) se iubesc cu adevarat (sper ca sunteti la curent cu dragostea comerciala gasita oriunde) si fiecare din aceste persoane poarta un imens respect, admiratie pt inteligenta, nivelul de cultura si IN ULTIMU rand fizicul (da…cine ma crede) si probabil banii partenerului (ooops uitasem ca vb de caz ideal). Asa ceva nu se poate spune separat, de aceea s-a inventat aceasta expresie ce ar trebui sa intruchipeze absolut TOT ce e frumos si nu numai (iubesti cu adevarat cand pana si defectele te atrag). Si totusi aceasta expresie este atat de uzuala in ziua de azi incat si-a pierdut orice rost…nu exprima decat un PUNCT intr-o relatie, ceea ce ma enerveaza la culme pt si eu l-am folosit. Dupa ce i-am spus acelei persoane asta, totul s-a terminat, adik nu exista un loc superior la care poti urca, atat. In plus odata ce i-ai spus cuiva asta, mi se pare ridicol sa ii spui altcuiva, voua nu? Da cica iubesti mereu diferit…si eu ma mai mint din cand in cand, dar lupt cu toata puterea sa renunt la aceasta joaca.
Revenim la DRAGUL (1544-oara cand zic) ACTA NON VERBA. Nu ii spuneti Te Iubesc…aratatii-i in fiece zi si cand va zambi in chip de recunostinta sa stiti ca asta spune si celalalt.

E 2:12 poate mintea ma va lasa sa adorm sau o fi inima problema….

iulie 28, 2007 Scris de sirshinda | caracter, dependenta | | 1 comentariu

Martorul unei crime

Nu credeam ca mai exista astfel de lucruri, cunosteam o exceptie, dar persoana o merita din plin…speram, de fapt imi faceam iluzii ca astfel de lucruri nu mai exista, ca lucrurile s-au schimbat ca lumea a revenit la…vorba vine normal. Dar de cand pui in calcul factorul uman se schimba totul prostia atat de tipic umana nu va conteni vreodata sa ne surprinda, se adapteaza dupa loc, timp, moda, caracter, dupa orice.
Lasand suspansul sa moara va intreb care este cel mai mare pacat? Afara de cel de al trimite pe Dumnezeu in origini (tehnic imposibil ca nu are asa ceva, decat daca am fi atei sa spuneni ca originea sa este in oameni). Logic este acela de a ucide? Sarind peste metodele conventionale de a ucide: arme albe/ de foc/nucleare/ chimice/ biologice; cele non-conventionale:torturi/ avort/ experimente esuate sau culmea reusite/ curiozitate… mai avem o categorie de crima…cea psihologica, cea a manipularii, a distrugerii sistematice a oricarei farame de umanitate si individualitate, reducand acea fiinta (om nu se mai poate spune) la nimic altceva decat o extensie a celui ce controleaza.
Ciudat e ca as vrea sa ma opresc aici, sa nu mai zic nimic pt ca nu ar avea rost. Normal ar fi sa dau un exemplu a ceea ce zic, sa descriu ceea ce am vazut, dar ce rost ar avea. Sunt absolut sigur ca oricare dintre voi care are un simt al vazului ceva mai dezvoltat si cititi oamenii macar superficial ati vazut cel putin un exemplu care va pus pe ganduri. Normal ar fi sa mai zic macar o parere de ce s-ar putea face pt a se evita astfel de crime, dar din nou ce rost ar avea…mereu vor exista astfel de fiinte. Ceea ce se mai poate face este sa sprijin individualitatea, dar aici din nou exista riscul de a mari numarul de teribilisti, deci un nivel minim de control este totusi necesar, dar de asta exista religie si politie cu setul lor de reguli (multe cu speranta ca macar cateva nu vor fi incalcate sau macar o persoana sa nu le incalce pe toate).
In incheiere ce sa mai zic…renunt la umanitate, lumea nu merita mila, nu merita nimic mai mult decat ceea ce isi croiesc singuri. Cand cineva iti fura dreptul la alegeri, este o crima, pt ca alegerile si consecintele lor te fac om, te modeleaza si al naibii tampenie parintii sunt cei care te “sfatuiesc” mereu, ca ei au trecut pein viata si tare mandri sunt de ceea ce au facut in decursul ei.
Erau niste vrajitoare care aveau o singura regula: fa ce vrei atat timp cat nu ranesti pe nimeni. Aici a gresit Dumnezeu a pus prea multe reguli cand una era de ajuns si EL este TATAL (parintele) nostru . Do the math…daca tot am intrat in religie o incheiere suberba ar fi: definitia unei anumite entitati opuse lui Dumnezeu e simpla - cel ce se impotriveste…again do the math. (punct la tot ce va doare)

iulie 28, 2007 Scris de sirshinda | social | | No Comments